Caracterizare generală:

Au fost primele artropode care au invadat mediul terestru; fosilele timpurii de scorpioni acvatici datează din Silurian (acum 405-425 milioane de ani), fosilele scorpionilor tereştrii sunt din Devonian (acum 350-400 milioane de ani), iar fosilele tuturor celorlalte forme de Arahnide au fost prezente în Carbonifer (acum 20-345 milioane de ani).
- Arahnidele ancestrale erau preadaptate pentru mediul terestru prin exoscheletul lor relativ impermeabil (preadaptarea are loc când o structură prezentă la un membru al speciei se dovedeşte a fi folositoare în asigurarea succesului reproductiv atunci când acel individ ajunge în condiţiile noului mediu; adaptarea târzie include evoluţia unor structuri secretorii eficiente, o suprafaţă internă pentru schimbul de gaze, apendice modificate pentru locomoţia pe pământ şi depunere mai mare de chitină în epicuticulă.
- Prin cele 30.000 specii, această clasă cuprinde majoritatea arahnomorfelor; toate sunt deci forme terestre, adaptate la respiraţia aeriană prin plămâni şi prin trahei.
- În general, sunt animale carnivore, foarte mobile, cu capacitate de a frecventa diverse biotopuri (uscate, umede sau chiar acvatice).

Morfologie externă:

Corpul   este constituit din:
*prosoma (cefalotorace), aici se pot considera practic 2 regiuni:
#regiunea cefalică (constituită din acronul primitiv + 2 segmente toracice: unul cu chelicere, care din postorale au devenit preorale) şi unul cu pedipalpi;
#regiunea toracică; alcătuită din 4 segmente ( care poartă cele 4 perechi de apendice ambulatoare);
*opistosoma,  uneori  şi  ea este  împărţită  în  mezosoma  (abdomen)  şi  metasoma (postabdomen); este constituită din 12 segmente, plus telsonul; ele pot fi toate libere   (scorpioni) sau în diferite grade de contopire, până la dispariţia segmentaţiei exterioare; segmentele opistosomei nu poartă apendice decât în cazuri foarte rare (pieptenii la scorpioni şi filierele la păianjeni).

Legătura dintre prosoma şi opistosoma îmbracă aspecte diferite:

1. uneori unirea este largă, şi se constituie o singură tagmă - Acarieni;
2. unire îngustă - atunci când primul segment al opistosomei este foarte îngustat ca un peţiol - Araneide;

Apendicele - s-au adaptat la regimuri şi funcţii variate (ex. chelicerele pot servi la înţepat, apucat, înveninat, perforat etc, iar palpiii maxilari servesc la apucat, pipăit, mers etc). Dacă chelicerele sunt alcătuite din 3 articole sau mai puţin, palpii maxilari din 6 articole sau mai puţin, picioarele ambulatoare au ajuns la forma cu 7 articole (coxa, trohanter, femur, patela, tibia, bazitars şi tars) într-o oarecare măsură asemănător cu situaţia de la insecte, de unde de fapt s-a şi luat denumirea. Prezenţa patelei la arahnide (absentă la insecte) asigură o mai mare mobilitate şi în relaţie cu mişcările mult mai complexe ale acestor animale, care neavând aripi nu au altă posibilitate de locomoţie decât mersul sau înotul.

Organele de simţ - sunt bine reprezentate, prin mai multe formaţiuni:
*Ochii. Situaţi în partea anterioară a prosomei, sunt bine dezvoltaţi, în număr de 2-8. Sunt oceli, dar cu constituţii foarte variate, de la ochi converşi (direcţi) la ochi inverşi (indirecţi). Aceştia din urmă sunt mult mai sensibili la lumină şi îi găsim la speciile care trăiesc în medii mai întunecoase, în timp ce ochii converşi îi găsim la speciile care trăiesc în medii mai luminoase sau chiar în lumină directă, la unele specii se găsesc ambele forme. Cu toată această abundenţă, se pare că ochii nu joacă un rol atât de mare la arahnide. Aici ochiul nu ajunge la gradul de perfecţionare al ochilor compuşi iar ganglionul optic este şi el mai redus decât la mandibulate.
* Pieptenii. Sunt prezente şi caracteristice la scorpioni (detalii la studiul scorpionilor). * Organele liriforme. Au un posibil rol chemoreceptor. Reprezintă tăieturi lungi şi înguste, ca nişte butoniere, ale cuticulei tegumentare, fiind închise de o membrană foarte fină. Aceste tăieturi sunt mai multe la un loc, formează organe compuse care au aspectul unei lire, de unde şi numele lor. Se găsesc dispuse în diferite regiuni ale corpului, dispunerea fiind constantă la aceeaşi specie dar diferă de la grup la grup şi de la specie la specie.
* Sensibilitatea tactilă. Are rol important la Arahnide iar organele tactile sunt foarte răspândite pe corp. Aceste formaţiuni sunt reprezentate de peri senzitivi sau organe caracteristice numai arahnidelor (trihobotriile, organele liriforme şi pieptenii).
* Trihobotriile. Sunt tot peri senzitivi dar cu o sensibilitate foarte mare. Sunt alcătuite din membrane de articulaţie foarte fină, pe care se sprijină firul şi unde de asemenea vine prelungirea nervoasă a unei celule senzitive.

Reproducerea:
*Organele de  reproducere. Sexele sunt separate. Glandele genitale situate în opistosoma sunt primitive, perechi. Adesea însă se reunesc, parţial sau total, pe linie mediană constituind un singur organ, dar gonoductele rămân tot duble. Ele se reunesc într-un singur conduct numai în apropiere de porul genital, unde comunică cu o înfundătură a sternitului de pe seg.8 al corpului (adică segmentul 2 al opistosomei).

Ontogeneza. Are unele particularităţi pe care le vom aminti aici. Sunt animale dioece (sexe separate).

.Arahnidele sunt ovipare, mai rar ovovivipare şi mult mai rar vivipare.